Marea lecție a iertării
Matei 5,20-26
În acel timp, Isus îi învăţa pe discipolii săi, zicând: „Vă spun: dacă dreptatea voastră nu o va întrece cu mult pe cea a cărturarilor şi a fariseilor, nu veţi intra în împărăţia cerurilor. Aţi auzit că s-a spus celor din vechime: «Să nu ucizi!» Dacă cineva comite o crimă va fi condamnat la judecată. Dar eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va fi condamnat la judecată. Dacă cineva îi spune fratelui său «prostule!», va fi condamnat de Sinedriu. Dacă cineva îi spune «nebunule!», va fi condamnat la focul Gheenei. Aşadar, dacă îţi aduci darul la altar şi acolo îţi aminteşti că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă acolo darul tău , în faţa altarului, du-te, împacă-te mai întâi cu fratele tău şi apoi, venind, oferă-ţi darul! Pune-te de acord cu duşmanul tău repede, cât timp mai eşti cu el pe drum, ca nu cumva duşmanul să te dea pe mâna judecătorului, iar judecătorul gardianului şi să fii aruncat în închisoare! Adevăr îţi spun, nu vei ieşi de acolo până când nu vei fi restituit ultimul ban".
Creștinul este chemat să trăiască sub semnul harului și al milostivirii lui Dumnezeu care ne spune că este necesar să iertăm și să ne eliberăm de povara vinovăției, a remușcării și a fricii care apasă peste viețile multora dintre noi. Isus a venit nu pentru ca să desființeze Legea ori să declare învechite poruncile lui Dumnezeu, ci să împlinească Legea și să-i dezvăluie adevăratul înțeles.
În evanghelia de astăzi Isus preia metoda pedagogică a rabinilor bazată pe antiteză și abordează tema omorului, prima din cele șase relatate de evanghelistul Matei. Isus pune în opoziție două expresii, tocmai pentru a evidenția noutatea învățăturii sale: „ați auzit că s-a spus celor din vechime” și „Eu însă vă spun”. Isus știa că rabinii interpretau aceste porunci într-un mod mult prea legalist. De aceea, El vine și ne vorbește despre ceea ce se întâmplă nu doar în mintea ci și în inima noastră.
Porunca a V-a a lui Dumnezeu ne spune „Să nu ucizi”. Dar Isus ne reamintește că există mai multe moduri de a-i „ucide” pe ceilalți. Putem distruge viața celorlalți dacă alimentăm în inima noastră o ură excesivă împotriva aproapelui, dacă stingem orice aspirație ce se naște în inima celuilalt sau dacă-l marginalizăm. Toate acestea provoacă în celălalt nu o moarte fizică, ci una morală și spirituală.
Isus ne cere azi să facem un pas în plus, să dăm viață Legii lui Dumnezeu punând iubire în relațiile noastre cu El și aproapele. Cine iubește, va dori să facă mai mult decât este dator să facă, va face tot ce îi stă în putere.
Papa emerit Benedict al XVI-lea spunea că înainte de a ne prezenta în fața lui Dumnezeu trebuie să învățăm marea lecție a iertării: să nu lăsăm sufletul să fie măcinat de resentimente, ci să ne deschidem inima pentru a comunica darul generos al iertării.
În evanghelia de astăzi Isus preia metoda pedagogică a rabinilor bazată pe antiteză și abordează tema omorului, prima din cele șase relatate de evanghelistul Matei. Isus pune în opoziție două expresii, tocmai pentru a evidenția noutatea învățăturii sale: „ați auzit că s-a spus celor din vechime” și „Eu însă vă spun”. Isus știa că rabinii interpretau aceste porunci într-un mod mult prea legalist. De aceea, El vine și ne vorbește despre ceea ce se întâmplă nu doar în mintea ci și în inima noastră.
Porunca a V-a a lui Dumnezeu ne spune „Să nu ucizi”. Dar Isus ne reamintește că există mai multe moduri de a-i „ucide” pe ceilalți. Putem distruge viața celorlalți dacă alimentăm în inima noastră o ură excesivă împotriva aproapelui, dacă stingem orice aspirație ce se naște în inima celuilalt sau dacă-l marginalizăm. Toate acestea provoacă în celălalt nu o moarte fizică, ci una morală și spirituală.
Isus ne cere azi să facem un pas în plus, să dăm viață Legii lui Dumnezeu punând iubire în relațiile noastre cu El și aproapele. Cine iubește, va dori să facă mai mult decât este dator să facă, va face tot ce îi stă în putere.
Papa emerit Benedict al XVI-lea spunea că înainte de a ne prezenta în fața lui Dumnezeu trebuie să învățăm marea lecție a iertării: să nu lăsăm sufletul să fie măcinat de resentimente, ci să ne deschidem inima pentru a comunica darul generos al iertării.
Cuvântul tău ne aduce atâtă claritate, Doamne! Cum putem să afirmăm că Te iubim, că dorim să Te slujim când nu îl putem tolera pe aproapele? Îți cerem să îl trimiți pe Duhul Sfânt asupra noastră pentru a ne ajuta să înțelegem că nu putem ajunge în împărăția cerurilor fără iubire. Sfântul apostol Paul spune în Scrisoarea întâi către Corinteni: „Iubirea nu încetează niciodată. Profețiile vor dispărea, limbile vor înceta. Știința se va sfârși.”.
Tu care ești milostivire adevărată, dragoste infinită, aprinde în inimile noastre sărace văpaia solidarității! Fă să fim constant însetați de dreptate, știind că Tu ai legea absolută!
Tu care ești milostivire adevărată, dragoste infinită, aprinde în inimile noastre sărace văpaia solidarității! Fă să fim constant însetați de dreptate, știind că Tu ai legea absolută!
Caută Elogiul iubirii (Scrisoarea Întâi a Sfântului apostol Paul către Corinteni, capitolul 13) și meditează la virtuțile propuse în ultimul verset. Arată unei persoane dragi că o iubești! Poate fi printr-un apel telefonic, apel video, o scrisoare sau un mesaj. Fii creativ!
Pr. Cucuteanu Corneliu & Herciu Luisa
Comentarii
Trimiteți un comentariu