Ce credeţi: Va veni oare la sărbătoare?


Evanghelia
Ioan 11,45-56
În acel timp, mulţi dintre iudeii care veniseră la Maria şi văzuseră ceea ce făcuse el au crezut în el. Dar unii dintre ei au mers la farisei şi le-au spus ce făcuse Isus. Aşadar, arhiereii şi fariseii, adunând Sinedriul au spus: „Ce să facem, pentru că acest om face multe semne? Dacă-l lăsăm aşa, toţi vor crede în el; vor veni romanii, ne vor lua pe noi şi vor distruge şi sanctuarul nostru, şi neamul”. Unul dintre ei, Caiafa, care era marele preot în anul acela, le-a zis: „Voi nu ştiţi nimic, nici nu înţelegeţi că este mai bine pentru voi ca să moară un singur om pentru popor şi să nu piară întregul neam”. Însă nu a spus aceasta de la sine, ci, fiind mare preot în anul acela, a profeţit că Isus trebuia să moară pentru popor. Şi nu numai pentru popor, ci şi pentru a-i aduna laolaltă pe fiii risipiţi ai lui Dumnezeu. Din ziua aceea, au hotărât să-l ucidă. De aceea, Isus nu mai umbla în public printre iudei, ci a plecat de acolo într-un ţinut aproape de pustiu, într-o cetate numită Efraim, şi a rămas acolo împreună cu discipolii. Era aproape Paştele iudeilor şi mulţi din provincie au urcat la Ierusalim înainte de Paşte, ca să se purifice. Îl căutau pe Isus şi spuneau unii către alţii în timp ce stăteau în templu: „Ce credeţi, oare să nu vină la sărbătoare?”

Meditație
Astăzi în sfânta Evanghelie am auzit întrebarea: „Ce credeţi: va veni sau nu la sărbătoare?ˮ Dacă este să privim în sufletul nostru, acum când sărbătoarea Paştelui este aproape, noi ce credem: va veni sau nu Cristos în casa noastră la aceste sărbători? Oare anul acesta va învia Cristos şi pentru noi sau trebuie să mai aştepte un an? Cu ce intenţii parcurgem ultimele zile ale Postului Mare, Săptămâna Mare şi Sfântă?
Aceasta-i întrebarea zilei cu care ne pregătim să intrăm în timpul sfânt: va veni sau nu Cristos la sărbătoarea noastră?
Domnul va veni la sărbătoarea noastră dacă într-adevăr ne pregătim. Trebuie să reuşim să îndepărtăm din viaţa noastră ceea ce ştim că îl întristează şi îl ţine departe de noi: păcatul. Domnul va veni în inima noastră dacă o umplem de lumină printr-o spovadă bună: ne va dărui iertarea şi ne va învăţa cum să iertăm. Domnul va veni la noi dacă ne străduim în aceste zile să înţelegem mai mult ceea ce el a făcut pentru noi şi să credem în valoarea sacrificiului său pe lemnul crucii.
Dar poate că dincolo de a căuta răspuns la această întrebare, ar fi să căutăm răspuns și la o altă întrebare: oare eu voi merge la sărbătoarea Domnului? El participă şi se bucură alături de noi la evenimentele vieţii noastre, le binecuvântează. Însă noi suntem alături de el în aceste zile ale pătimirii, morţii şi învierii sale? E plăcută expresia: „Dumnezeu îşi face timp pentru om”. Dar de ce nu ar fi la fel de întâlnită şi adevărată şi expresia: „Omul îşi face timp pentru Dumnezeu”. Aceasta este adevărata sărbătoare: să-ţi faci timp pentru Dumnezeu şi să stai alături de el; să îl aştepţi plin de nerăbdare şi el să-ţi spună „Iată-mă!”.

Rugăciune
„Tu, Doamne care ești în mine mai mult decât mine, fă-mă prezent prezenței tale!” Tu trăiești prin mine în fiecare clipă a vieții mele, nu ai murit și nu vei muri niciodată! Învață-mă să dau însemnătate timpului meu, acum este momentul să încep să trăiesc cu adevărat, conștientizând prezența ta în mine! Fii călăuza sufletului meu rătăcitor! Amin.


Citat Îndemn
Acum e timpul să reflectez mai mult la prezența Domnului în viața mea.

Pr. Mădălin-Răzvan Iacob & Cristina Crețu

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Lumina căutată de iubire

Imagine
Evanghelia Ioan 20,1-9 În prima zi a săptămânii, dis-de-dimineaţă, pe când mai era încă întuneric, Maria Magdalena a venit la mormânt şi a văzut că piatra fusese luată de la mormânt. Atunci, a alergat şi a venit la Simon Petru şi la celălalt discipol, pe care îl iubea Isus, şi le-a spus: „L-au luat pe Domnul din mormânt şi nu ştim unde l-au pus”. Au ieşit atunci Petru şi celălalt discipol şi au venit la mormânt. Alergau amândoi împreună, dar celălalt discipol a alergat mai repede decât Petru şi a ajuns primul la mormânt. Aplecându-se, a văzut giulgiurile aşezate, dar nu a intrat. Atunci a venit şi Simon Petru, care îl urma, şi a intrat în mormânt. El a văzut giulgiurile aşezate, dar ştergarul, care fusese pe capul lui, nu era aşezat împreună cu giulgiurile, ci împăturit aparte, într-un loc. Atunci a intrat şi celălalt discipol care sosise primul la mormânt. A văzut şi a crezut; pentru că încă nu cunoşteau Scriptura: că el trebuia să învie din morţi.
Citiți mai multe

A păși de la mormânt spre înviere

Imagine
Evanghelia Marcu 16,1-7 După ce a trecut sâmbăta, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacob, şi Salome au cumpărat miresme ca să vină şi să-l ungă.Şi, dis-de-dimineaţă, în prima zi a săptămânii, au ajuns la mormânt când soarele abia răsărise 3 şi ziceau una către alta: „Cine ne va rostogoli piatra de la intrarea în mormânt?” Dar privind, au observat că piatra fusese rostogolită, deşi era foarte mare. Intrând în mormânt, au văzut un tânăr aşezat la dreapta, îmbrăcat cu o haină lungă, albă, şi au fost cuprinse de spaimă. Dar el le-a zis: „Nu vă înspăimântaţi! Îl căutaţi pe Isus Nazarineanul, cel răstignit. A înviat, nu este aici! Iată locul în care îl puseseră! Dar mergeţi şi spuneţi discipolilor lui şi lui Petru că el merge înaintea voastră în Galileea. Acolo îl veţi vedea după cum v-a spus”.
Citiți mai multe

Iubirea dizolvă răul

Imagine
Evanghelia Ioan 8,1-11 În acel timp, Isus s-a dus pe Muntele Măslinilor. Dar în zori a venit din nou la templu şi tot poporul venea la el, iar el, fiind aşezat, îi învăţa. Cărturarii şi fariseii au adus o femeie prinsă în adulter şi, punând-o la mijloc, i-au zis: „Învăţătorule, această femeie a fost surprinsă asupra faptului de adulter. Moise ne-a poruncit în Lege ca pe astfel de femei să le batem cu pietre. Dar tu, ce zici?” Însă spuneau aceasta ispitindu-l, ca să aibă de ce să-l acuze. Dar Isus, aplecându-se, scria cu degetul pe pământ. Întrucât continuau să-l întrebe, s-a ridicat şi le-a spus: „Acela dintre voi care este fără de păcat să arunce primul cu piatra în ea!” Şi, aplecându-se din nou, scria pe pământ. Când au auzit, au plecat unul câte unul, începând de la cei mai bătrâni. El a rămas singur, iar femeia era în mijloc. Isus s-a ridicat şi i-a spus: „Femeie, unde sunt ei? Nu te-a condamnat nimeni?” Ea i-a zis: „Nimeni, Doamne”. Isus i-a spus: „Nici eu nu te condam
Citiți mai multe