Darul lui Dumnezeu
Luca 4,24-30
În acel timp, când a venit la Nazaret, Isus le-a spus celor din sinagogă: "Adevăr vă spun că niciun profet nu este acceptat în patria sa; şi adevărat vă spun că multe văduve erau în Israel în zilele lui Ilie, când cerul a fost închis timp de trei ani şi şase luni, încât s-a făcut mare foamete în toată ţara, dar Ilie nu a fost trimis la niciuna dintre ele, ci doar la o femeie văduvă din Sarepta Sidonului. Şi mulţi leproşi erau în Israel pe timpul profetului Elizeu, dar nimeni dintre ei n-a fost curăţat, decât doar Naaman sirianul". Auzind acestea, toţi cei din sinagogă s-au umplut de mânie. Ridicându-se, l-au scos afară din cetate şi l-au dus pe buza prăpastiei de pe colina pe care era construită cetatea lor ca să-l arunce de acolo. Însă el, trecând prin mijlocul lor, a plecat.
La începutul primăverii obișnuim să oferim și să primim mici daruri, în mod special astăzi de 8 martie. A oferi un dar este un gest de prețuire, un pas de iubire spre cineva. Dumnezeu este primul care iubește și care ne surprinde cu cele mai prețíoase daruri. Întrebarea este dacă sunt recunoscute și primite ca atare.
Evanghelia propusă pentru liturghia de astăzi ne vorbește despre concetățenii lui Isus care aveau anumite așteptări, ca Isus să facă și în localitatea în care a crescut minunile pe care le-a săvârșit în alte localități. Deoarece Isus nu le-a împlinit așteptările și în plus le-a reproșat necredința și disprețul cu care l-au primit, s-au mâniat și au vrut să-l arunce în prăpastie. Învățătura care reiese din acest fragment este că darul lui Dumnezeu trebuie primit cu recunoștință, nu ca pe un drept, și că Dumnezeu nu poate fi condiționat cum să acționeze. Dumnezeu surprinde prin simplitatea și generozitatea iubirii lui și depășește limitele așteptărilor omului. Naaman, sirianul bolnav de lepră despre care vorbește Isus este un astfel de exemplu. Deși Naaman nu se considera îndreptățit să fie vindecat de Dumnezeu, se aștepta să fie primit și tratat cu atenție. În schimb, profetul Elizeu nici nu a ieșit din casă pentru a-l vedea, ci a trimis un slujitor care să-i spună lui Naaman să meargă se spele de șapte ori în râul Iordan. Naaman nu se aștepta la un lucru atât de simplu pe care ar fi putut să-l facă și în Siria, fără să străbată atâta drum. Dumnezeu folosește mijloace simple pentru a oferi darurile sale minunate.
Este Postul Mare, și ție Dumnezeu îți inspiră gesturi simple, mici pași de iubire, de vindecare de rău și de reînnoire interioară prin care să te pregătești pentru bucuria învierii.
Evanghelia propusă pentru liturghia de astăzi ne vorbește despre concetățenii lui Isus care aveau anumite așteptări, ca Isus să facă și în localitatea în care a crescut minunile pe care le-a săvârșit în alte localități. Deoarece Isus nu le-a împlinit așteptările și în plus le-a reproșat necredința și disprețul cu care l-au primit, s-au mâniat și au vrut să-l arunce în prăpastie. Învățătura care reiese din acest fragment este că darul lui Dumnezeu trebuie primit cu recunoștință, nu ca pe un drept, și că Dumnezeu nu poate fi condiționat cum să acționeze. Dumnezeu surprinde prin simplitatea și generozitatea iubirii lui și depășește limitele așteptărilor omului. Naaman, sirianul bolnav de lepră despre care vorbește Isus este un astfel de exemplu. Deși Naaman nu se considera îndreptățit să fie vindecat de Dumnezeu, se aștepta să fie primit și tratat cu atenție. În schimb, profetul Elizeu nici nu a ieșit din casă pentru a-l vedea, ci a trimis un slujitor care să-i spună lui Naaman să meargă se spele de șapte ori în râul Iordan. Naaman nu se aștepta la un lucru atât de simplu pe care ar fi putut să-l facă și în Siria, fără să străbată atâta drum. Dumnezeu folosește mijloace simple pentru a oferi darurile sale minunate.
Este Postul Mare, și ție Dumnezeu îți inspiră gesturi simple, mici pași de iubire, de vindecare de rău și de reînnoire interioară prin care să te pregătești pentru bucuria învierii.
Doamne, ajută-ne să trecem cu umilință peste momentele în care ne credem superiori față de ceilalți, dă-ne înțelepciunea și harul de a conștientiza egalitatea dintre oameni. Așa cum Naaman, sirianul a plecat prin mijlocul mulțimii, așa să avem și noi puterea de a nu căuta răzbunarea, ci să iertăm și să ascultăm cu mai multă atenție nevoile celor din jur.
Propun ca în această zi să fim mai atenți la nevoile celor din jurul nostru și să renunțăm la ale noastre.
Pr. Marius Adam jr. & Silvia Antăluțe
Comentarii
Trimiteți un comentariu