Privește iubirea


Evanghelia
Ioan 3,14-21
În acel timp, Isus i-a spus lui Nicodim: „După cum Moise a înălţat şarpele în pustiu, tot aşa trebuie să fie înălţat Fiul Omului, pentru ca oricine crede în el să aibă viaţa veşnică. Într-adevăr, atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său, unul născut, ca oricine crede în el să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. Pentru că Dumnezeu nu l-a trimis pe Fiul său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin el. Cine crede în el nu este judecat, însă cine nu crede a fost deja judecat pentru că nu a crezut în numele Fiului unic al lui Dumnezeu. Aceasta este judecata: lumina a venit în lume, dar oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele. Căci oricine face fapte rele urăşte lumina şi nu vine la lumină ca să nu-i fie descoperite faptele. Însă oricine face adevărul vine la lumină, ca să se vadă că faptele sale sunt făcute în Dumnezeu”.

Meditație
Iubire, iubire, iubire… Oare se vorbește prea multe despre iubire? Oare sunt doar cuvinte? Poate că există o inflație de meditații despre iubirea lui Dumnezeu, dar conștientizăm noi această iubire? În plus, oricât de mult s-ar vorbi despre iubirea lui Dumnezeu față de noi, niciodată nu vom putea spune totul. Dumnezeu nu se satură să ne amintească faptul că ne iubește.
Și acest lucru face Isus în fragmentul evanghelic de astăzi: ne amintește iubirea lui Dumnezeu. „Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea încât l-a dat pe Fiul său…”. Pentru a introduce aceste cuvinte, Domnul face referire la un episod din Vechiul Testament relatat în cartea Numerilor: înălțarea șarpelui de bronz în deșert: când şarpele veninos muşca pe cineva şi acesta privea spre şarpele din bronz, trăia (Num 21,9). Prin aceste cuvinte, Isus face aluzie la pătimirea și moartea sa de pe cruce. Și el va fi ridicat, va fi atârnat pe un stâlp ca semn și cauză a mântuirii noastre. Toți cei care privesc cu credință spre cel Crucificat și îl acceptă ca Mântuitor vor trăi, vor obține viața veșnică. De ce a făcut Tatăl acest sacrificiu? De ce și-a dat Isus viața de bunăvoie (cf. In 10,18)? Nu poate exista alt motiv pentru care Isus se lasă atârnat pe cruce decât iubirea, iubirea infinită a lui Dumnezeu pentru noi, pentru ca noi, crezând în iubirea lui, să avem viață veșnică.
În noaptea de Paște, atunci când este proclamată vestirea solemnă a învierii, vom auzi cuvintele emoționante: „În zadar ne-am fi născut, dacă n-am fi fost răscumpăraţi. Cât de minunată este bunătatea şi îndurarea ta faţă de noi! O, admirabilă revărsare a dragostei: pentru a-i răscumpăra pe sclavi, l-ai dat pe însuşi Fiul tău!” Nu sunt doar cuvinte. Este realitate. Și mai sunt unii care consideră că vorbim prea mult despre iubire…
Privește, contemplă IUBIREA străpunsă și gândește-te la câte a făcut Isus pentru tine. Tu ce faci pentru Isus? Cristos a murit pentru tine, acum este momentul să trăiești pentru el.

Rugăciune
Doamne, până a ajunge la moartea și învierea Ta, orice clipă, orice acțiune și orice cuvânt al Tău au fost spre a ne arăta în ce constă mântuirea: în iubire. Și din aceasta derivă toate celelalte ce conduc pe drumul cel mai scurt, către Cer. Te rog, Părintele meu, ajută-mă să înțeleg tot mai mult calea iubirii, pentru ca înțelegând-o să o parcurg și parcurgând-o să ajung, împreună cu toți cei pe care mi-i încredințezi, la pregustarea fericirii veșnice. Mântuiește-mă, Doamne! Amin.


Citat Îndemn
Dragă tinere, astăzi în tot ceea ce faci, gândești și simți să te întrebi, oare această idee, trăire, acțiune mă conduce spre Cer?

Pr. Iosif Claudiu Doboș & Ana Moraru

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Lumina căutată de iubire

A păși de la mormânt spre înviere

Iubirea dizolvă răul