Ridică-ți privirea, pentru a-ți salva viața!


Evanghelia
Ioan 8,21-30
În acel timp, Isus le-a zis din nou fariseilor: „Eu mă duc şi mă veţi căuta, dar voi veţi muri în păcatul vostru. Unde mă duc eu, voi nu puteţi veni”. Deci ziceau iudeii: „Oare se va sinucide, că spune «Unde mă duc eu, voi nu puteţi veni»?” Dar el le-a zis: „Voi sunteţi de jos, eu sunt de sus; voi sunteţi din lumea aceasta, eu nu sunt din lumea aceasta. V-am spus că veţi muri în păcatele voastre pentru că, dacă nu veţi crede că eu sunt, veţi muri în păcatele voastre”. Atunci i-au zis: „Tu cine eşti?” Isus le-a zis: „Ceea ce vă spun de la început. Am multe de spus şi de judecat cu privire la voi, însă cel care m-a trimis este adevărat, iar eu spun lumii ceea ce am auzit de la el”. Ei n-au înţeles că le vorbea despre Tatăl. Aşadar, Isus le-a zis: „Când îl veţi fi înălţat pe Fiul Omului, atunci veţi cunoaşte că eu sunt şi că nu fac nimic de la mine, ci vorbesc ceea ce m-a învăţat Tatăl. Iar cel care m-a trimis este cu mine; nu m-a lăsat singur, pentru că eu fac întotdeauna ceea ce îi place”. Spunând acestea, mulţi au crezut în el.

Meditație
Ca și Moise, Isus trebuie să facă față neînțelegerii și opoziției propriului popor. Iudeii nu înțeleg nici cuvintele lui, nici nu sunt capabili să descopere identitatea sa. Isus îi acuză că nu au dispoziția necesară și că par a merge cu „ochii în pământ” nedorind să ridice privirea pentru a înțelege planul lui Dumnezeu care se manifestă pe deplin în greutatea Crucii.
Dar acei iudei din timpul lui Isus nu sunt chiar atât de diferiți de noi, ci ne reprezintă pe toți. Nu este ușor să înțelegem ceea ce ne propune Isus: că pentru a ajunge la viață, trebuie să te dăruiești; că pentru a învinge moartea, trebuie să treci prin ea. Și nu e vorba despre moartea biologică, ci despre acea moarte zilnică care ne cere dăruire și jertfire de sine din iubire față de EL și față de cei cei din jur.
Poate că în unele momente din viață noastră ne-a lipsit curajul de a înfrunta riscurile care duc către fericire, către Dumnezeu. Aceasta pentru că ne este greu să „plătim” prețul libertății adevărate și preferăm să stăm cu privirea în pământ în loc să ridicăm privirea pentru a-l vedea pe cel înălțat de la pământ care ne aduce bucuria iertării și a vindecării sufletești. Dar Dumnezeu continua să ne invite să privim spre El, cel înălțat!
Să ridicăm privirea! Suntem salvați!

Rugăciune
Isuse, astăzi privesc la tine sus pe cruce. Privesc crucea ca la un simbol care îmi reprezintă credința și apartenența, privesc la tine și încerc să înțeleg cine ești, cine sunt. E ușor când sunt în biserică și tot contextul e înălțător. Dar uneori ezit să privesc la crucea mea sau la cele din jurul meu, din teamă sau rușine. E greu să fii în tabăra celor eșuați și disprețuiți sau judecați. Ne înconjoară atâtea realități pe care le înțelegem cu greu. Și totuși, nu îmi ceri decât să fiu prezent acolo, cu răbdare, cu încredere, să prețuiesc tăcerea și orice slăbiciune pentru că prin acestea te descopăr pe Tine, chiar în cele mai imposibile situații. Îți mulțumesc și ajută-mă să rămân sub privirea Ta! Amin.


Citat Îndemn
Ia-ți un timp mai lung și privește crucea.

Pr. Liviu - Marian Focioroș & Celina - Eugenia Dumitru

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Lumina căutată de iubire

A păși de la mormânt spre înviere

Iubirea dizolvă răul