Să alegem tabăra!
Luca 11,14-23
În acel timp, Isus a scos un diavol şi acesta era mut; îndată ce a ieşit diavolul, mutul a început să vorbească, iar mulţimile se mirau. Însă unii dintre ei spuneau: „Cu Beelzebul, căpetenia diavolilor, îi scoate pe diavoli”. Alţii, ispitindu-l, cereau de la el un semn din ceruri. Dar el, cunoscând gândurile lor, le-a spus: „Orice împărăţie dezbinată în ea însăşi se ruinează şi se prăbuşeşte casă peste casă. Deci, dacă Satana este dezbinat în el însuşi, cum va dura împărăţia lui? Voi ziceţi că eu îi scot pe diavoli cu Beelzebul. Dar dacă eu îi scot pe diavoli cu Beelzebul, fiii voştri cu cine îi scot? Pentru aceasta ei vor fi judecătorii voştri. Însă dacă eu îi scot pe diavoli cu degetul lui Dumnezeu, atunci împărăţia lui Dumnezeu a ajuns la voi. Când un om puternic, bine înarmat, îşi păzeşte casa, ceea ce are el este în siguranţă; dar dacă vine unul mai puternic decât el şi îl învinge, îi ia armele în care se încredea şi împarte prada. Cine nu este cu mine este împotriva mea şi cine nu adună cu mine risipeşte”.
„Cine nu este cu mine este împotriva mea şi cine nu adună cu mine risipește”. Din aceste cuvinte ale lui Isus deducem că ne aflăm într-un fel de război, deoarece ne cere să fim prompți și să alegem de care parte să fim. În acest război, partea bună este că știm cine îl va câștiga. Prin urmare, nu ne rămâne decât să ne alăturăm oștii lui Cristos. Ușor de zis, nu-i așa?
Cu toții am asistat, cel puțin odată în viață, la o ceartă dintre doi cunoscuți. Și, pentru a nu supăra pe nici unul dintre ei, am preferat să rămânem neutri. Pentru Isus, această „cale de mijloc” nu există. Dacă nu suntem cu el, atunci înseamnă că suntem cu Dușmanul. Uneori poate încercăm să împăcăm și capra și varza, să dansăm cu diavolul, dar și cu Isus, devenind, într-un fel, păcătoși cu „jumătate de normă”. Ne place să ne jucăm cu focul, până când ne ardem. Iar atunci când intervine durerea, alergăm la prietenul nostru și îi cerem ajutorul. Isus se bucură ori de câte ori un păcătos se întoarce la el, mai devreme sau mai târziu; însă ce fel de prieten este acela care vine la tine numai când are nevoie de ajutorul tău? Nu tocmai unul adevărat.
Fiecare decizie pe care o luăm în viață, fiecare acțiune pe care o întreprindem reprezintă un teritoriu cucerit sau pierdut. Chiar dacă dezertarea ar produce o bucurie pe moment, nu ar fi tocmai cea mai bună opțiune, deoarece știm ce se va întâmpla atunci când vom fi prinși. Să fim mereu de partea învingătorilor, bucurându-ne necontenit de ajutorul lui Isus!
Cu toții am asistat, cel puțin odată în viață, la o ceartă dintre doi cunoscuți. Și, pentru a nu supăra pe nici unul dintre ei, am preferat să rămânem neutri. Pentru Isus, această „cale de mijloc” nu există. Dacă nu suntem cu el, atunci înseamnă că suntem cu Dușmanul. Uneori poate încercăm să împăcăm și capra și varza, să dansăm cu diavolul, dar și cu Isus, devenind, într-un fel, păcătoși cu „jumătate de normă”. Ne place să ne jucăm cu focul, până când ne ardem. Iar atunci când intervine durerea, alergăm la prietenul nostru și îi cerem ajutorul. Isus se bucură ori de câte ori un păcătos se întoarce la el, mai devreme sau mai târziu; însă ce fel de prieten este acela care vine la tine numai când are nevoie de ajutorul tău? Nu tocmai unul adevărat.
Fiecare decizie pe care o luăm în viață, fiecare acțiune pe care o întreprindem reprezintă un teritoriu cucerit sau pierdut. Chiar dacă dezertarea ar produce o bucurie pe moment, nu ar fi tocmai cea mai bună opțiune, deoarece știm ce se va întâmpla atunci când vom fi prinși. Să fim mereu de partea învingătorilor, bucurându-ne necontenit de ajutorul lui Isus!
Domnul meu, credința mea în tine este zilnic încercată de săgețile neîncrederii și ale răutății mele. Deseori, uit că doar cu tine pot să construiesc o viață demnă, sfântă, care să mă conducă la Tatăl. Sunt zile în care te acuz a fi un fals Dumnezeu, și asta numai pentru că mă simt mai confortabil să cred și să trăiesc într-o lume cu valori atee, o lume a materialismului și a distracțiilor efemere. Totuși, de câte ori sentimentul de exaltare dat de aceste iluzii se transformă într-un gol sufletesc imens, tu ești singurul care îmi oferi cu adevărat noi și noi șanse, însoțindu-mă, cu iertarea ta nesfârșită, pe drumul de întoarcere spre bine.
Doamne, întărește-mi credința, ca să aleg mereu să construiesc cu tine, și să adun împreună cu tine comori pentru cer! Amin.
Doamne, întărește-mi credința, ca să aleg mereu să construiesc cu tine, și să adun împreună cu tine comori pentru cer! Amin.
Dragă tinere, astăzi te provoc să îți faci mai puține griji cu privire la partea materială a vieții tale și să fii mai atent la vocea din interiorul tău, o voce care îți cere să te apropii mai mult de Domnul, fie printr-o rugăciune sinceră sau o spovadă bună. Curaj, Domnul e mereu alături de tine!
Pr. Iulian - Robert Gherghel & Alicia Cobzaru
Comentarii
Trimiteți un comentariu